Tichie sau exerciţiu?

Am vrut să exersez tivitul de mână şi în acelaşi timp să nu pierd timpul cosând nişte bucăţi random, aşa că am pornit un proiect micuţ: o tichiuţa dinaia enervantă de gen "bebe" pe care o tot vedem prin toate picturile, adică aşa ceva:

Evident, stătea pe mine ca pe gard, deci nu m-am putut abţine sa nu îi bag 3 pliseuri şi o bandă decorată, doar de dragul amuzamentului. Rezultatul este că încă mai am de lucru la broderie, pe care, dacă tot am început-o, o pot folosi ca sa exersez câteva puncte de broderie care nu îmi ies şi pace, dar tichiuţa stă frumos pe căpăţâna mea, mai puţin în faţă. Se pare că nu am tăiat-o perfect simetric. O să găsesc un mod de a corecta şi asta.
Între timp sunt fericita că tivurile îmi ies aproape invizibile. Iată şi câteva poze cu halul în care stau cu lucrul:
Am încerput broderia cu un val albastru, care urmează să devină o tulpiniţă de flori. Poate pe interior voi repeta figura cu o tulpină verde.

Încep să prind figura cu pliseurile, desi tot nu sunt favoritele mele. Mereu reuşesc să ma agăţ în acele de gămălie folosite la fixare. După călcare vor arăta excelent.

Apropo de călcare: faptul că mi-a fost lene să bag fierul de călcat în priză este motivul pentru care unele cusături mi-au ieşit în zig-zag. Ascultati sfatul unei leneşe ordinare: călcaţi, călcaţi, călcaţi. Pentru liniştea voastră mintală.

Şi acum, în căutarea unui nou proiect: o glugă deschisă, cu liripipe şi nasturi. De când tot aştept o scuză ca să fac nişte năsturei textili!